(272)
Jocul cu contextul




(437)
Capcana ingerilor
Alexandru Ciobanu









(272) JOCUL CU CONTEXTUL

La vremea sa sistemul, ca termen, definea un ansamblu de legaturi, relatii, principii, forte, dependente intre ele si formand un tot unitar care pune ordine intr-un domeniu oarecare [20].

Contextul este un termen ce produce echivalente de sens cu acela de sistem. O portiune restransa dintr-un text, in care o expresie sau o fraza poarta un anume sens, citata separat poate primi alte semnificatii echivalente, diferite sau chiar contrarii pe care le contine textul in ansamblu.

Neplacerile create de o scoatere din context a unei fraze sau expresii ce face parte dintr-o declaratie, au fost simtite si resimtite de oricare dintre noi. La randul sau textul in integritatea sa a fost configurat in stransa relatie sau influenta cu factori determinanti care au configurat o anumita atitudine din partea autorului. Desigur ca autorul atunci cand scrie un text nu poate analiza sistemul in ansamblu, ci face la randul sau un decupaj dintr-un context mai larg, pe care nu se mai oboseste sa-l defineasca si poate nici nu are anvergura si mijloacele reusitei.

Oamenii de litere, scriitorii, textierii, lucratorii in mass media sunt specialisti in desprinderea textului de context. Efectul asteptat de la textul scris sau pus in unda mass media poate fi strict diferentiat in functie de modul in care se opereaza asupra relatiei sale cu contextul. Constransi de spatiul sau de timpul disponibil ei cad prada tentatiei de a ignora contextul, in defavoarea impresiei, pe care ar putea sa o produca textul. Scoaterea din context inseamna ruperea lanturilor de cauzalitate dintre evenimente. Odata detasate de la cauzele lor, evenimentele ratacite pot primi explicatii artificiale si false.

Tehnicienii cunosc inconvenientele scoaterii din context. Ei definesc sistemele adiabatice cu o maxima, dar oricum insuficienta teama de a nu scapa din vedere influentele exterioare [161,(153)]. Efectele contextului pot fi de ordin atmosferic, gravitational, termic, pot reflecta nivelul radiatiei cosmice.

In plan social vizeaza domeniul ideologic, economic, juridic. Metodele de discriminare, adica scoaterea din context echivaleaza cu evitarea preferentiala a prevederilor codului civil sau penal, al codului comercial, rutier etc. Cu aceste diferentieri se ocupa politicienii, avocatii, magistratii, politistii. Dizidentii politici sunt scosi din context prin intemnitare, delicventii sunt deportati, cei religiosi sunt escomunicati. Politicienii corupti sunt exclusi din partide. Elevii-problema sunt exmatriculati. Pruncii nedoriti sunt avortati. Fenomenul se manifesta si in microcosmos, organismul sau celula scapa de ce a devenit inutil tot prin scoatere din context, doar ca procesul se numeste excretie.

O lectie adevarata si cruda ce nu necesita prea multe explicatii si se pricepe imediat este operatia chirurgicala, ce impune scoaterea din context a unui organ, a unui tesut sau unei tumori, cum se spune, extirparea lor. Conexiunile organ-organism par a fi supuse sacrificiului, oricat de iscusiti ar fi chirurgii.

Segregarile de toate felurile sunt incercari de a scoate din contextul social a unor oameni sau grupuri de oameni. Disponibi-lizarile sau concedierile, blocadele, embargourile sunt masuri dictate de cei puternici contra celor slabi in vederea scoaterii lor din context. Eliminarea de pe piata, prin concurenta premeditata sau neloiala, rapirile, privarea de libertate, crimele, asasinatele sunt manifestarile contextului impotriva individului. Cand individul se autoelimina din contextul social spunem ca se sinucide sau isi cere eutanasierea.

O scoatere din contextul proprietatii practica statul cand nationalizeaza. Proprietarii mici sau mari isi pierd drepturile asupra proprietatilor care trec in patrimoniul poporului si sunt administrate de stat. Oamenii lucreaza cu totii, primesc salarii mici, dar au o seama de gratuitati esentiale, cum ar fi invatamantul, asistenta medicala, au drepturi de folosinta asupra retelelor de utilitati si a drumurilor, merg la teatru sau la cinematograf fara sa-si cumpere biletele in rate. in hameseala lui, statul isi tulbura adesea oamenii de la promenada sau din restaurant pentru a-i intreba de ce nu sunt la serviciu.

Tot o scoatere din acelasi context al proprietatii este insa si privatizarea. Acum proprietatea colectiva a poporului stransa cu eforturi si truda in decenii este oferita unor favoriti ai soartei pe te miri cat. Fabrici, uzine, combinate, spitale, universitati, magazine, hoteluri, restaurante, drumuri, cai ferate, terenuri agricole, insule, paduri, munti sunt donate unor intreprinzatori, pe sume mai mici decat taxa de mostenire. Scos din propriul context, poporului i se ofera sansa sa-si caute pe alte meleaguri loc de munca sau de veci, sa-si schimbe meseria si domiciliul, sa-si vanda apartamentul ca sa achite intretinerea, sa-si retraga copiii din scoli si facultati, sa aleaga intre lumea aceasta si cealalta. tara s-a umplut de garduri ce delimiteaza proprietatile si de someri, si cum faci un pas trebuie sa platesti o taxa pentru a patrunde pe un teritoriu proaspat scos din context. Totul s-a faramitat prin privatizare pentru a se putea asterne deasupra covorul falfaiu al globalizarii. Fiecare isi pazeste cu patima teritoriul personal, marcandu-i marginile cu gunoi menajer.

Impartirea puterilor in trei-patru-cinci sau sase grupuri este de asemenea o actiune arbitrara, iluzorie si neadecvata. Puterea tot putere ramane indiferent cate felii are. Contextul din care se segrega si in care se manifesta puterea, este poporul. Puterea se inalta si se fortifica ca vrejul de dovleac, in timp ce poporul ramane la sol coplesit de uimire si se lasa spoliat ca sa o poata pedepsi.

Pasiunea unora de a scoate evenimentele sau personalitatile din context, dezvolta o componenta contrara, desfasurata tot de oameni. Geologii, arheologii, restauratorii de antichitati, istoricii sunt instruiti si platiti sa reabiliteze relatiile rupte ale contextului. Chirurgia reparatorie incearca sa reconstituie sau sa reintegreze portiuni distruse sau pierdute ale organismului, sa restabilileasca comunicarile nervoase sau circuitele sanguine.

Oficiile de plasare a fortei de munca cauta sa repare trauma de disponibilizare din campul muncii a semenilor nostri. Firesc ar fi fost ca nimeni sa nu fie deranjat ci doar transmutat intr-o alternativa si mai avantajoasa. Orice loc de munca sa fie desfiintat doar dupa ce maria sa omul care il ocupa, a acceptat altul. Asa cum se muta ouale dintr-un cofraj in altul. Nu aveam conditia de sclavi sau de prizonieri, de colonisti sau de ocnasi. Eram in propria noastra tara si nimeni nu murea de foame, dar modernele concepte ale drepturilor omului permit scoaterea individului in afara contextului daca interesele textului o cer.

Condusi de oameni pe care contextul i-a rejectat si i-a transformat in elite, poporul le rabda cu stoicism stupiditatea si grandomania, stiind de la Lao Tse ca pentru a face un lucru sa dispara trebuie mai intai sa-l lasi sa ajunga mare. Sau daca te grabesti, atunci trebuie sa pui umarul si sa-l ajuti sa creasca, aplaudand. Integrarea europeana a unor state este replica intarziata a actiunii de dezintegrare europeana postbelica. Grabei cu care dupa razboi s-au efectuat decupaje teritoriale si de frontiere, i se opune acum lentoarea actului prin care se parcurge in sens invers reinnodarea conexiunilor. Avem o nesfarsita vocatie de a plati. Am platit daune de razboi la dezintegrarea din context, acum achitam costurile de reintegrare in context.

Nasterea si moartea individului ca si aparitia si disparitia imperiilor nu sunt decat exercitii ale iesirii si revenirii la context. Lipsite de intelegerea legilor firii, exercitiile noastre ne dau aerul ca ne jucam cu contextul.

Eseu aparut in volumul Capcana ingerilor, Editura Miracol.