
|
Colectie: | Fata in fata cu tine insuti | |
Format: | 13x20 | |
Nr. Pag.: | 174 | |
ISBN: | 978-973-187-303; (,) | |
Limba: | Romana | |
Editia: | 1 | |
Data aparitie: | 2008 | |
Pret(Lei vechi): | 195000 (TVA9% inclus) | |
Pret(Lei): | 19.5 | |
Pret nou 2016 (lei): | 18.78 (TVA 5% inclus) |
|
Stoc: | epuizat | |
Descriptori: | uitarea aproapelui uitarea de sine mistica si mister misticism ipocrizia religioasa | |
|
Cărţi pe care nu trebuie să le scăpaţi
Cărţi cu care va puteţi mândri
Hrană vie, o bicicletă, o carte bună, gândire pozitivă, energie holografică!
NIBIRU, Marduk, Planeta Crucii, Hercolubus, Eris, Omega, 2003UB313 Planeta cu 50 de nume
/ 0 /
Parerea autorului: Antrenamentul de uitare la care este supus poporul roman astazi, face ca gandirea si inima sa se roteasca pe loc sidin aceasta rotire in gol, paradoxal, o data cu trecutul, dispare si viitorul. El, omul de azi, pedaleaza zadarnic intr-un prezent continuu. A locui cu fiinta doar intr-o dimensiune a timpului - si aceea distorsionata -inseamna moartea lenta, dar sigura, a identitatii. Dan Puric
Parerea cititorului de la Miracol:
Poate ca cinevasilea doreste sa induca poporului roman o stare de uitare. Iti poate fi influentata uitarea de cei ce au plecat de langa tine, sau uitarea celor ce ti-au trecut prin batatura ca sa ti-o debaraseze de bunurile imobile si sa te colectivizeze. Sau sa-ti arda si sa-ti ingroape lighioanele ca sa nu faci, tu popor roman, febra aviara, porcina, caineasca, sau cabalina. Poate ca altcinevasilea ar vrea acum sa te faca sa uiti de bancherii ce pana deunazi te imbiau pe sub usa cu imprumuturi la iluzia bunastarii, si care acuma te-au lasat plin de imprumuturi, iar ei au plecat cu secretarele, sa le traiasca prezentul in insule.
In mod sigur altii tanjesc dupa uitarea de aproapele tau cotidian, care te minte sistematic in anul bisect al votului si pe urma te uita, ca si el e tot om. Ce e rau in aceste uitari, de vreme ce la uitarea de sine nu ai acces Decat Tu Insuti!
Uitarea e omeneasca si tot raul este in mod empatic, spre bine altora! Ce poate fi mai tonic decat sa uiti si sa o poti lua cu fiecare viata de la capat? Asa trec mileniile peste tine si tu ramai pe loc semanand primavara si culegand toamna. Si nici nu dai bine zapada afara din batatura (*)popor roman, ca si mijesc mugurii si te imbie la arat.
Care era trecutul, ca viitorul te ia pe sus si amandoua te fac sa intelegi spontan principiul incertitudinii lui Heisenberg. Acela ca electronul se invarte asa de repede in jurul nucleului ca pentru tine ditai savantul e imposibil sa-i determini trecutul, prezentul sau viitorul. Cu cat se invarte mai repede, cu atat e mai prezent, si te lasa mai perplex pe tine observatorul Master de Harward. Dar asta e valabil in fizica maruntisurilor, in fizica cuantica. In fizica economiei de piata e cu totul altfel.
In timp ce altii in 40-50 de ani au cladit tot ce era de cladit, si au construit tot ce era de construit, adica au terminat si treburile si resursele, tu esti tot la inceputuri, si cu mandrul zambet al zorilor pe buze, incerci sa faci lumea sa inteleaga, ca se invarte in jurul cozii ca titirezul, si tu popor roman nu ii vezi bine viitorul. Pentru tine deceniile sunt ca secundele fiindca esti un cetatean al vesniciei si nu bagi in seama fizica cuantica. La tine totul e prezentul. Totul este acum, la ce te uiti, unde iti indrepti pasii, ce pui pe masa de Craciun, si cu ce te inoiesti de Paste. Trecutul e depasit, iar viitorul e incert pentru oricine se lasa cuantificat.
Popor roman, esti un vizionar si ai alt principiu. Unii ii spun CUGITO ERGO SUM (cuget si simt ca exist) altii te saluta cu CARPAE DIEM (traieste clipa). Cugeti si simti ca traiesti ca sa te poti bucura pe deplin de prezent. Pe tine nu te intereseaza trecutul fiindca stii ca daca iti arunci gandul ca pe buzdugan departe in viitor, vezi de unde ai plecat. Si oricum daca scormonesti prea adanc in trecut descoperi ce o sa ajungi. Rotatia asta arhetipala te lasa rece, fiindca tu sti ca Universul este Vârtelniţa Domnului si tu nu te amesteci in ea. Altii au umplut pamantul de autostrazi. Ei si? Cand altcinevasilea va inchide vanele si la petrol, iarba va creste si pe autostrazi. In schimb la noi pamantul va fi mereu impadurit si plin de verdeata.
Nu am a te plange popor roman, fiindca mai stiu un dicton: Cei din urma vor fi cei dintai, si asta pentru ca romanii nu arunca niciodata castravetii pe motiv ca au curbura mai mare de un grad, ci ii rupe din vrej la vremea lor si ii mananca cu branza si rosii.
(*) Sa nu dati niciodata zapada afara din batatura, fiindca zapada pe cine cade ii aduce belsug. Si puneti parazapezi pe sosele, ca sa nu le mai strice buldozerele iarna.
Cititorul Alexandru Ciobanu
|
|