Lecturi on line
(12) LECŢIA CAINILOR, LECŢIA TIGRILOR Mediul îşi reglează echilibrul cu mişcări imperceptibile de balanţă analitică, aproape niciodată înţelese de Bossul de pe Terra - Omul. Se consemnează dispariţia de specii în floră sau faună dar şi creşteri peste măsură a unor populaţii. În timp sunt cunoscute ca evenimente neînţelese apariţia roiurilor de lăcuste, albine, uneori este vremea fluturilor, a focilor. Plantele se cotropesc reciproc şi ele uneori. Nu s-au decelat misiunile acestor vieţuitoare, omul s-a simţit ofensat, şi fără bătaie de cap a considerat că totul se poate regla prin intervenţii, convenţii sau decrete. Nimeni nu s-a obosit să priceapă mecanismele de reglare ale naturii. Particularizand, romanii au o problemă. Au mai multe, dar cine nu are? Să discutăm despre câini. În ultimii ani câinii, ajunşi într-un număr fără precedent, suportă câineşte abandonul, foamea, setea, frigul, arşiţa sau boala pentru a se lăsa cu demnitate hingheriţi, hăituiţi, călcaţi de maşini, împuşcaţi, castraţi, eutanasiaţi, otrăviţi cu o nebănuită dar instituţionalizată cruzime omenească. Câinele se descurcă cu te miri ce, cere foarte puţin şi este considerat din vechime prietenul omului. Este etalon de loialitate, devotament, curaj, cinste. Câinii nu sunt ipocriţi, laşi, cozi de topor. Pentru că romanii nu mai pot învăţa aceste calităţi de la părinţi, istoria suferind o transformare alternativă, sau din literatură, fiindcă nu mai citesc, şi nici de la televiziuni, acestea avand alte seturi de obiective, singura lor şansă era să le înveţe de la câini. De aici inverşunata lor reacţie de apărare împotriva câinilor. În plus câinii au şi un mare defect: fiind dependenţi de oameni sunt în permanenţă în căutarea unui stăpan. Pentru a nu molipsi poporul de o atare urâciune, autorităţile au hotărît să omoare câinii. Când românii vor reuşi să asimileze lecţia câinilor, Cel care le-a poruncit patrupezilor să abunde prin oraşe şi sate le va mulţumi şi ii va aduna. Vor ieşi din programele primarilor aşa cum au intrat: pe nesimţite. În China antică regiunea Jiujiang era invadată de tigri ce provocau mari pierderi populaţiei. Au fost aduşi soldaţi, ca să-i prindă sau să-i vâneze, s-au adoptat strategii de apărare, s-au pus capcane şi s-au săpat gropi. Fără nici un rezultat. Când a fost numit guvernatorul Song Jun a făcut cu totul altceva. El a trimis o depeşă în tot ţinutul său, în care spunea: "Tigrii trăiesc în munţi, ţestoasele în abisurile acvatice. Asta este natura lucrurilor. În zilele noastre tigrii aduc mari pagube populaţiei; totul este din vina funcţionarilor corupţi şi lacomi. Vânarea tigrilor nu mi se pare un principiu sănătos de guvernare". A distrus capcanele, a suprimat corvezile, a alungat funcţionarii corupţi şi a pus în locul lor oameni integri. Atunci tigrii au trecut fluviul şi n-au mai tulburat liniştea populaţiei [32,108].
|